the Hope of Survivors the Hope of Survivors

Scrisoare din partea Vicepreşedintelui


(Extrasă din ediţia lunii ianuarie 2014 a publicaţiei HopeSpeak)

Dragă familie Hope of Survivors,

În următoarele rânduri doresc să evidenţiez principalele aspecte legate de recenta noastră călătorie, care sperăm şi ne rugăm că vă vor încuraja, pe măsură ce veţi vedea cum Dumnezeu binecuvântează această lucrare pe care o sprijiniţi cu credinţă.

La sosirea în România în după-amiaza zilei de marţi, ne-am început activitatea plini de energie. Am găzduit premiera documentarului Call It Anything But Love!, un film despre abuzul sexual pastoral cu subtitrare în limba română. În finalul vizionării a fost adresat un apel legat de nevoia pentru o persoană care să ofere consiliere şi asistenţă victimelor din România. Domnul a pus într-un mod minunat această dorinţă în inima Laurei Fierbinteanu, care ne-a transmis că este dispusă să asiste această lucrare şi să se folosească de licenţa ei în domeniul consilierii drept avantaj, să devină o verigă foarte importantă a lanţului vindecării.

Un cuplu din Marea Britanie care se ruga ca Dumnezeu să îi călăuzească pentru a deschide o divizie a organizaţiei The Hope of Survivors în ţara lor, ni s-a alăturat la această vizionare. Din moment ce în UK nu există sprijin pentru victime, nevoia de persoane care să slujească victimele se resimte şi este din ce în ce mai considerabilă. Alăturaţi-vă în rugăciunile pe care le înalţăm pentru binecuvântarea cerească asupra acestor oameni deosebiţi, deschizători de drumuri, Andrea & Anthony Shipwright.  

Câteva zile mai târziu, am călătorit către Stupini,  pentru a prezenta un seminar educaţional adresat pastorilor şi liderilor bisericii despre diverse tipuri de abuzuri, incluzând abuzul sexual cleric. Conferinţa a debutat cu vizionarea documentarului Call It Anything But Love! şi a fost urmată de o sesiune de întrebări şi răspusuri. Întotdeauna este interesant să descoperim ce tipuri de întrebări vor fi adresate atunci când subiectul abuzului sexual este abordat printre clerici. Îi suntem recunoscători Domnului pentru că a direcţionat această discuţie către o dezbatere benefică pe acestă temă şi ne-a oferit ocazia de a răspunde unor întrebări foarte pertinente şi dificile în acelaşi timp. Am fost recunoscători pe măsură ce observam cum El lucrează la inimile liderilor Lui pentru a înţelege lucrarea organizaţiei The Hope of Survivors şi a accepta rolul pe care îl au în sprijinirea victimelor abuzului.

snow-covered trees at SinaiaUrmătoarea săptămană am petrecut-o în Bistriţa, în nordul ţării, pentru a finaliza căteva aspecte legate de stabilirea unui sediu organizatoric pentru divizia Română. Adesea luăm de la sine înţelese avantajele pe care tehnologia modernă şi comunicarea le oferă într-o societate de piaţă liberă, deşi acest privilegiu nu este atât de uşor accesibil în alte ţări. Am înalţat multe rugăciuni în acea săptămână şi am cerut ajutorul şi îndrumarea lui Dumnezeu pentru a înainta prin labirintul birocraţiei şi formalitaţilor în cadrul acestui proces. În decursul săptămânii, am vizitat familia Samanthei în Ruştior şi am fost binecuvântaţi cu o ospitalitate minunată şi mai multe feluri de măncare excelente decât ar fi fost posibil să ne bucurăm într-o săptămână. De asemenea, Steve a fost invitat să vorbească în deschiderea săptămânii de rugăciune la Biserica Adventistă de Ziua a şaptea Ocniţa (http://www.thehopeofsurvivors.com/news_notes/A_Tender_Shepherd.php). Am fost cu adevărat binecuvântaţi în timp ce Domnul atingea inimile aleşilor Lui prin mesajul transmis, şi suntem nerăbdători să ne întoarcem pentru a prezenta o serie de seminarii despre vindecare bisericii şi comunitaţii în viitor.

În ultima săptămână în România, am dedicat câteva zile odihnei şi relaxării într-un cadru montan, în Sinaia, şi am fost recunoscători lui Dumneze pentru frumuseţea creaţiei sale. La sfârşitul săptămânii, am călătorit înapoi către Bucureşti pentru a sluji în Biserica Adventistă de Ziua a şaptea Balta Albă, unde Steve a prezentat un mesaj despre credinţa în Isus, şi am petrecut clipele rămase alături de o familie foarte specială, care mereu ne-au întâmpinat la aeroport atunci când am sosit şi ne-au însoţit câtre zborul de întoarcere, indiferent de momentul din zi sau noapte. Dragostea şi prietenia lor este mult apreciată şi ne aduce mai aproape de inimile lor.

Întotdeauna suntem cuprinşi de emoţie atunci când călătorim către casă. Cu siguranţă că ducem dorul familiei din România şi ne dorim să petrecem mai mult timp alături de cei dragi, dar cu toate acestea ştim ca Dumnezeu încă are o lucrare pentru noi acasă şi ne este dor de familia de acolo la fel de mult. Suntem recunoscători că suntem instrumentul Lui în vindecarea celor din jur, oriunde El ne conduce.

Dumnezeu să vă binecuvânteze!
Samantha Nelson
Vicepreşedinte & CEO

      
        Clarificări Copyright © 2010-2018. Toate drepturile rezervate.